Prezenta lucrare analizează aspecte lexicografice şi terminologice din domeniul turismului din perspectivă descriptiv-lingvistică. Drept urmare a caracterului vast şi eterogen, au fost studiate sectoarele – reprezentative – referitoare la cazare şi călătorii. Studiul termenilor vizează cercetarea definiţiilor lexicografice şi terminologice pentru a evidenţia trăsăturile comune şi distinctive ce caracterizează termenii, precum şi a textelor şi contextelor de diferite niveluri ce le confirmă utilizarea în funcţie de frecvenţa şi densitatea identificate, modalitatea de exprimare a acestora (simplu sau sintagmatic), toate acestea convergând către un scop comun, acela de a identifica şi compara caracteristicile conceptual-semantice şi formale specifice acestei terminologii şi identificarea sensului specializat din turism. Conexiunile obiective cu alte domenii reprezintă o specificitate ce evidenţiază interdisciplinaritatea la nivelul acestui limbaj şi fac necesară delimitarea aspectelor caracteristice turismului în vederea identificării termenilor comuni cu alte domenii.